Reacţia şefului ATI Sibiu: „Legarea de pat a pacienţilor se practică la toate secţiile de terapie intensivă”

Publicat de

Mihai Sava, Medicul Şef al Secţiei ATI a Spitalului Clinic Judeţean Sibiu a răspuns la o parte din întrebările legate de acuzaţiile grave aduse unităţii sanitare: legarea de pat a pacienţilor şi chiar provocarea morţii din cauza deficienţelor terapeutice.

Medicul spune că legarea pacienţilor de pat se practică în toate secţiile ATI fiind o procedură care se practică pentru ca aceştia

să nu se rănească până când sedativele îşi fac efectul. Legat de cazurile semnalate într-un articol din publicaţia Turnul Sfatului, în care se arăta că pacienţi au decedat din cauza deficienţelor terapeutice,

Mihai Sava a răspuns publicaţiei că nu poate comenta atâta timp cât informaţiile provin din surse anonime. Privind legarea de pat a pacienţilor acesta  explicat:   „Contenţia mecanică (legarea de pat)

a pacienţilor se practică în toate secţiile de terapie intensivă, fiind utilă la pacienţii agitaţi până când se instalează efectul sedativelor administrate sau atunci când creşterea dozelor de sedative pot duce la instalarea unor reacţii adverse ameninţătoare de viaţă.

Un pacient agitat poate să se autolezeze prin smulgerea cateterelor, abordului venos sau chiar a sondei necesare ventilaţiei mecanice.

Pentru această practică există un protocol intern al SCJU Sibiu. Fotografiile publicate în presă evidenţiază flictene la nivelul mâinii unui pacient, flictene care pot apărea în multiple situaţii chiar dacă acesta nu a fost contenţionat mecanic.

Contenţia se realizează cu centuri de contemţie, care sunt echipamente medicale speciale pentru această procedură”, a răspuns medicul.    Redăm în continuare câteva întrebări şi răspunsurile primit de jurnaliştii de la Turnul Sfatului:    „De ce nu intră doctorii în zona roşie?

Din relatările pe care le-am ascultat, aceştia nu intră decât maxim o dată sau de două ori pe lună. În plus, nu există un sistem de supraveghere video, zona roşie fiind complet izolată de către personalul din zona verde.   Medicii alocaţi zonei roşii intră în aceasta de două ori în decursul turei de dimineaţă (de 7 ore) cu o pauză de odihnă între cele două intervenţii. În timpul acestor intervenţii sunt consultaţi pacienţii, se

stabileşte conduita terapeutică şi se realizează tehnicile medicale care trebuiesc realizate de către un medic. Pe perioada gărzii medicii intră în zona roşie la fiecare internare care se face şi de câte ori este nevoie dacă starea pacienţilor o necesită.   Care este motivul pentru care tratamentele sunt supravegheate doar de medici rezidenţi? De multe ori aceştia au dat dovadă de lipsă de experienţă, au aplicat greşit tratamente, unele soldate cu decese.

Este şi cazul pacientului XXXXXXX, decedat în luna februarie, în urma unei operaţiuni de intubare executată greşit, conform datelor pe care le avem noi.   Permanent în zona roşie se găsesc asistente şi infirmiere acestea putând solicita un medic în orice moment. Comunicarea între zona roşie şi zona verde se face prin intermediul telefonului mobil al secţiei cu care se

pot transmite şi fotografii ale constantelor măsurate de monitoare, aparate de ventilaţie mecanică, rezultate de laborator şi investigaţii imagistice.   De ce nu se aplică tratamente diferenţiate, în funcţie de afecţiunile de care suferă pacienţii? Din datele pe care le avem noi, pacienţi dependenţi de insulină şi cu regim special au primit aceeaşi alimentaţie şi medicamentaţie la fel ca ceilalţi pacienţi. La fel, în cazul unor pacienţi cu grave probleme cardiace.   Acuzaţiile prin care se afirmă că decesele unor pacienţi s-au datorat deficienţelor terapeutice, trebuie dovedite prin probe şi analizate de către

persoanele care înţeleg procedurile medicale  de specialitate şi nu prin prisma unor sesizări anonime.   Care este motivul pentru care se practică sedarea permanentă a pacienţilor aflaţi în ATI cu Fentanyl şi Propofol două medicamente care, conform relatărilor unor medici, se folosesc înaintea operaţiilor, nu în cazul infecţiilor virale? De ce această sedare este administrată tuturor pacienţilor, indiferent de stadiul bolii?

Sedarea în terapie intensivă se face doar la pacienţii agitaţi pentru ca aceştia să nu-şi inducă leziuni proprii. De asemenea sedarea are rol anxiolitic la această grupă de pacienţi supuşi unui stres psihic foarte mare. Sedarea se face cu doze cât mai mici, titrate, specifice fiecărui pacient, de medicaţie sedativă astfel ca acestea să nu inducă reacţii adverse severe. La pacienţii cu intubaţie orotraheală (IOT) sunt necesare nivele de sedare mult mai profunde pentru ca aceştia să poată tolera tehnicile de ventilaţie mecanică.   De ce se încalcă în mod constant protocolul privind relaţionarea cu aparţinătorii? Telefoanele pacienţilor nu se încarcă, iar singura posibilitate de legătură cu exteriorul,

telefonul pus la dispoziţia aparţinătorilor, este inutil, atâta timp cât medicii nu stau, conform procedurii, în cele două ore pentru a da detalii legate de pacienţi. Lucru confirmat atât de lucrători sanitari, cât şi de mulţi aparţinători.   Toţi pacienţii din zona roşie, care nu sunt intubaţi şi ventilaţi mecanic deţin telefon mobil propriu cu care pot comunica cu aparţinătorii, cu toate că aceste telefoane, prin câmpul electromagnetic, pot interacţiona cu aparatura medicală şi sunt interzise. S-a decis această măsură din empatie pentru pacienţi şi familia acestora. Pacienţii intubaţi şi ventilaţi mecanic sunt în imposibilitatea de a vorbi, posesia unui telefon mobil fiind inutilă. Pentru toţi aparţinătorii pacienţilor sunt oferite informaţii pe linia de telefonie fixă

între orele 13-14 şi 19-20 fie de către medicii alocaţi zonei roşii Covid, fie de către medicii de gardă.   Cum vă explicaţi faptul că în alte spitale procentul de mortalitate în ATI COVID este cu 10 procente mai mic decât în Spitalul Clinic Judeţean Sibiu. De exemplu, 66% la Spitalul Clinic Judeţean Timişoara, 61% la Institutul ”Marius Nasta” din Bucureşti. În Sibiu: 75,76% în ultimele şase luni, 71,51% de la începutul pandemiei.   Vă rugăm să ne comunicaţi sursa datelor statistice pe care ni le-aţi prezentat pentru a putea verifica

veridicitatea acestora, competenţa instituţiei care le-a realizat şi variabilele care au fost luate în calcul pentru realizarea acestora. (n.r. datele prezentate în cadrul acestei întrebări, legate de mortalitatea în ATI Sibiu sunt transmise chiar de către Spitalul Clinic Judeţean, într-un răspuns anterior). Vă stăm la dispoziţie pentru răspunsul la alte întrebări cu condiţia ca acestea să fie pertinente şi punctuale.” scrie adevarul.ro